poezii


Mi-e dor de tine si sint trist
Si-ascult cind Rush, cind Judas Priest
Tu cea mai dulce-ntre femei
Ce pot sa-mi spuna astazi ei?
Ascult concert dupa concert
Ca sa te uit, ca sa te iert
Si parca faci spre mine pasi
Cind cinta Judas Priest sau Rush
Dar nu sunt trupe nici in hau
Sa tina loc de trupul tau.
Nebunii lumii cinta multi
Dar tu acum, ce mai asculti?
Vei trece veacul si-ai sa mori
Tu, viata mea de-atatea ori,
De care si acum sunt trist
Si-ascult cind Rush, cind Judas Priest.
Hai la concert, hai la concert
Cu muzica sa te dezmierd
Si sa visez ca vei cinta,
Macar ca nu mai esti a mea
Si-abia tirziu, tirziu de tot
Cind sa te vad n-am sa mai pot,
Sa aflu ca erai ce-ai fost
Si eu naiv si-aproape prost.
Si tu sa afli ca eram
Anomalia unui neam
Ca tot ce-n viata am facut
Faceam ca simplu surdomut.
Si n-auzeam deloc ce zic
Nici Rush, nici Judas Priest, nimic
Dar ca, iubindu-te atit,
Nimic nu aparea urit.
Nici trupele de peste hau
Vai, nu erau ca trupul tau.

 

Adrian Paunescu – Marele surdomut

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stinga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tirziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa aminam raspunsurile,
avem timp sa sfarimam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta – murim.

Octavian Paller – Avem timp pentru toate

“ Trei surori erau. Una spunea:

Veni-va dragostea cu-ntiia stea…

Venit-a moartea si s-a dus cu ea.

Doua surori eram. Ea imi spunea:

veni-va moartea. Singura vei fi.

Dar dragostea fu cea care-o rapi.

Strigam si strig: vreau dragoste ori moarte,

Dragoste ori moarte! Si-astept, astept mai departe…“

Lied – Rafael Alberto Arrieta (Argentina 1889)