Deschide-ţi sufletul spre mine… ok, gata, e deajuns.Sau mai bine deschide-ţi doar sutienul, că ştii că mereu mi se împleticesc degetele în „moş şi babă” şi timpul începe să stea pe loc şi ultima dată ţi-am plesnit şi o bretea peste umăr şi te-a durut şi ţi-a cam pierit cheful. Că doar ţi-am mai zis de cîteva ori să nu ţi-l mai pui cînd ieşi din casă cu mine. Poate trece vecinul de la doi pe lîngă noi şi zăboveşte cu privirea trei secunde în decolteul tău şi am şi eu un motiv real să-i trag una-n bot, că mereu ajunge înaintea mea de la servici şi-mi ia locul de parcare.

*

– Iubita, iubita, ia uite ce ţi-am adus, îţi strigă domnul tău din hol în timp ce se chinuie să-şi dea jos adidaşii fără să descheie şireturile.

Şi tu arunci pisicul din braţe, sari grăbită din fotoliu, te împiedici de acelaşi pisic care o ia înaintea ta spre uşă, amîndoi ajungînd cu ochi mari şi umezi, plini de curiozitate.

Domnul zîmbeşte la tine cam sinistru, cu jumătate de dinţi şi o mînă la spate şi-n ochi are o licărire pe care i-ai mai văzut-o doar în noaptea aia cînd s-a întors acasă de la un bar cu streaptease.

– De unde vii? În mintea ta eşti convinsă că tot prin asemenea baruri a pierdut vremea şi ţi-a adus şi ţie biscuitele cu ciocolată servit la cafea.

– De la servici. Stai să-ţi zic. Am făcut pană pe drum. Am parcat maşina… şi să vezi… exact acolo era un sex shop. Adică la parterul unui bloc, unde am parcat. Zău că nu ştiam că avem un astfel de magazin în cartier.

Îţi mai vine inima la loc şi te gîndeşti că la spate are lenjerie intimă împăturită în formă de trandafir. Tot e bine, că flori naturale n-ai mai primit de la cununia civilă.

– Uite, am luat… o pereche de cătuşe. Şi întinde mîna repede spre tine să-ţi arate minunea de cadou din oţel inoxidabil.

Pe tine deja te-au tăiat căldurile, ţi s-au încleştat dinţii şi te holbezi cu ochii mari şi goi la domnul din hol.

– Hai mă iubita, de ce reacţionezi aşa? Mă gîndeam să experimentăm şi noi ceva nou.

Iar tu în continuare nu poţi articula nici un cuvînt pentru că te gîndeşti la cartea aia de Stephen King pe care tocmai ai citit-o. Eroina e legată cu cătuşe de pat de soţul ei care suferă un atac de cord şi moare şi ea rămîne acolo 2 zile şi trebuie să-şi taie mîna cu un ciob să poată scăpa şi mai era şi un cîine înfometat care se hrăneşte din cadavrul lui şi parcă îl şi vezi pe Bibu, motanul tău, cum îl trage de degete pe domnul care stă fleşcăit şi debusolat în faţa ta.

– Ok, acuma chiar că exagerezi, nu vrei să le folosim, nu le folosim şi gata. Nişte amărîte de cătuşe… parcă cine ştie ce ţi-am cerut.

Cu capul plecat şi umerii căzuţi te retragi în fotoliul tău. Cum să-i explici imaginile de coşmar pe care ţi le-a provocat cadoul lui? O floare, o amărîtă de floare era suficientă să te facă să zburzi prin cameră. Libidoul şi-ar fi dat mîna cu pasiunea, tu cu domnul din viaţa ta şi cu toţii aţi fi smotocit cearceaful de pe pat pentru zece minute întregi. Şi-n loc de asta, el vine gata să te priponească ca pe o vită la păscut.

El între timp lasă cătuşele şi ia motanul în braţe, scărpinîndu-l pe burtă. Pisicul începe să toarcă lăsîndu-se uşor pe spate.

– Fata asta exagerează, nu-i aşa?

Motanul îi răspunde cu un căscat plictisit, făcîndu-l atent cu lăbuţa să continue cu mîngîierile.

– Bă, da zi şi tu ceva, ţi se adresează ţie, nu că l-ar mai interesa răspunsul tău acum, dar nu poate ieşi aşa, pur şi simplu din încăpere.

Tu deja ai degetele în ochi şi-ţi tragi mucii pe furiş, la gîndul că viaţa ta sexuală e moartă pentru cel puţin trei săptămîni de aici înainte. Măcar să vină acum lîngă tine şi să zică că-i pare rău, că a fost o idee proastă şi că ar fi trebuit măcar să te întrebe dacă-ţi place şi ţie, înainte să cumpere… chestiile alea. Dar el stă în mijlocul camerei, cu motanul adormit în braţe, privind un punct fix pe perdea.

– De cînd nu-ţi mai sînt eu de ajuns? reuşeşti să mormăi printre lacrimi.

– Ei, vezi, asta nu-mi place mie la tine, exagerezi. M-ai tot acuzat că nu-ţi spun ce-mi place, că nu mă deschid în faţa ta, că am gînduri ascunse şi nu vreau să ţi le spun. Ţi-aduci aminte cîte seri m-ai întrebat după ce făceam dragoste „la ce te gîndeşti acum?” şi eu ziceam „la nimic” . Ei, uite, la asta mă gîndeam, ca data viitoare să încercăm ceva nou pentru amîndoi.

*

Aveam o vorbă: pune-ţi visele în traistă şi fugi, fugi… bine, poţi să ţi le pui şi într-o sacoşă de unică folosinţă, din aia transparentă, de supermarket, neapărat biodegradabilă, că altfel e posibil să te prindă ecologiştii călare pe biciclete din urmă, să-ţi facă traista guler şi să-ţi rămînă vreun vis în gît.

Anunțuri